Timp ruginit

Trecutul își dădea o șuviță încărunțită după ureche zâmbind enigmatic..
Mai devreme sau mai târziu trebuie să recunoaştem că ne-am irosit timpul, lăsând ca într-o singură zi să ne moară toți anii… doar am privit cum timpul ne ruginea așteptările…
Ne-am împiedicat de indiferența crescută între noi, ne-am încrucișat cu răceală privirile, trecând fiecare mai departe ca doi străini, uitând că ne-am iubit chiar și cu inimile legate la ochi.
Picioarele îmi cer drum și-atunci știu că trebuie să pun distanță între noi, pentru că în viață nu trebuie să aștepți să treacă furtuna…ci să dansezi sub ploaie…

3/12/2020©gvenette
#vorbebune

Despre vorbebune

...dacă s-ar putea vedea cum se transformă în floare toată durerea ce respiră din cicatrici...
Acest articol a fost publicat în Nostalgie și etichetat . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

7 răspunsuri la Timp ruginit

  1. Sa dansezi in ploaie… Intotdeauna mi-a placut imaginea asta!…

    Apreciat de 1 persoană

  2. alinaroxanazota.wordpress.com zice:

    Vorbe care patrund…vorbe pe care le simt…pe care le traiesc! E frumos sa dansezi prin ploaie, iti ia ceva timp, dar e frumos!❤

    Apreciat de 1 persoană

  3. Ileana zice:

    Sarbatori Fericite draga mea ! ☕🤗☃❤️

    Apreciat de 1 persoană

Lasă un comentariu