Gândul de luni

Lasă-mă, Mare, să îngrop un geamăt
în nisipul plajei tale, promit să-ți fiu
tăcut stăjer al întâlnirii tale de
amor cu Soarele, în răsărit…

21/05/2018©gvenette

Despre vorbebune

...dacă s-ar putea vedea cum se transformă în floare toată durerea ce respiră din cicatrici...
Acest articol a fost publicat în MAREA și etichetat , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

14 răspunsuri la Gândul de luni

  1. Merită un stăjer care ştie să-i tacă secretul şi să-i descrie spendoarea în cuvinte puţine. Aşa că e imposibil să te refuze 😉

    Apreciat de 1 persoană

  2. Că tot se apropie vara…Poate că a fost 1 mai…:)

    Apreciat de 1 persoană

  3. bloguluicre zice:

    Din gândul acesta am să fur și eu câteva nuanţe la noapte!😏😘❤

    Apreciat de 1 persoană

  4. Ai dreptate: răsăriturile ne dau mai multe speranțe, fiind un nou început. Așadar, meriți să fii străjerul lor și să le dedici câte un vers. Bună dimineața și poftă bună la cafea, dragă prietenă! 🙂

    Apreciat de 1 persoană

  5. clipederaidiniadulmeu zice:

    Ce frumos gând de luni. E bine că geamatul l-ai facut părtaş doar cu marea, nisipul, răsăritul. Gândul îl împarţi cu noi. Mulţumesc!

    Apreciat de 1 persoană

  6. Iosif Strasbourg zice:

    Iubirea din rasarit
    se prepara-n asfintit,
    când Soarele asfinteste
    Luna marea rascoleste
    dimineata când rasare
    parca ar iesi din mare.
    în jur totul straluceste
    ca-n legende…si-n poveste… 🙂

    Apreciat de 1 persoană

Lasă un comentariu