Efemere…

Sunt fir de praf purtat de vânt,
În existența-mi efemeră,
Și-n minte-mi încolțeșt-un gând,
Cu trup de fum ca o himeră.
Din praf în puf de păpădie,
Să mă transform miraculos,
Cu un surâs ascuns sub pălărie,
Privesc deșertăciunea unora de jos.

23/05/2018©gvenette

Despre vorbebune

...dacă s-ar putea vedea cum se transformă în floare toată durerea ce respiră din cicatrici...
Acest articol a fost publicat în Nostalgie și etichetat , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

16 răspunsuri la Efemere…

  1. bloguluicre zice:

    Mi alma para siempre!❤😘

    Apreciat de 2 persoane

  2. Ce mare impact au păpădiile în sufletele noastre! Dar și în cuget, dovadă inspirația de a le închina versuri și fotografii. O zi ușoară, ca un puf de păpădie! 🙂

    Apreciat de 2 persoane

  3. Frumos gând, frumoase versuri! Felicitări!

    Apreciat de 2 persoane

  4. Ileana zice:

    Superb!
    Felicitari draga mea!
    Noapte buna, vise frumoase, pupici!

    Apreciat de 2 persoane

  5. clipederaidiniadulmeu zice:

    Fabulos! Foarte frumoase versuri. Noapte bună!

    Apreciat de 2 persoane

  6. Asta mi-a adus aminte de melodia aia Dust in the Wind…All we are is dust in the wind…

    Apreciat de 2 persoane

  7. Beta zice:

    Minunate versuri….. ❤


    Si pentru prietenii ce viziteaza blogul:

    Apreciat de 2 persoane

  8. Iosif Strasbourg zice:

    Totul e relativ si efeme, si trecatorr pe-acest pamânt, realitatea obiectiva absoluta, e în vis, iubind cu-adevarat si neconditionat din inima, din cuget,in gând, în fapte si Cuvânt !
    Binecuvântari absolute, draga vorbebune !

    Apreciat de 2 persoane

Lasă un comentariu